𝐈𝐧𝐟𝐨 & 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐚 ➡️
https://bit.ly/4pBckWK
„Fiecare dintre noi avem obiecte de care nu ne putem despărţi pentru că ne amintesc de oameni dragi: un ceas primit de la bunici, un covor moştenit de la părinţi, o eşarfă pe care am cumpărat-o în vacanţa petrecută cu iubitul, ori soţul, o carte primită de la cel mai bun prieten, fotografii cu cei apropiaţi… Sunt artefacte care, în timp, acumulează înţelesuri şi emoţii; lucruri ce se află într-o relaţie afectivă cu posesorii lor; care îmbătrânesc împreună cu ei şi trăiesc atâta vreme cât sunt folosite.
Acestea poartă, în literatura de specialitate antropologică, denumirea de „obiecte biografice”, dar pot fi la fel de bine considerate ca fiind obiecte sentimentale, tocmai pentru că au, pentru creatorul, ori posesorul lor, o mare încărcătură simbolică.
Între anii 2001 şi 2013 am făcut o cercetare în zona Maramureşului, în patru sate de pe Valea Izei (Botiza, Dragomireşti, Ieud şi Săliştea de Sus), pentru a înţelege care este dinamica artei ţărăneşti maramureşene. Am studiat în special ţesăturile, obiecte feminine prin excelenţă, pentru că sunt pregătite de femei, pentru a fi parte din zestrea pe care o primesc fetele. Acestea îşi ţes zestrea singure, ori ajutate de mama, ori surorile lor, într-un efort comun al familiei. Iar în toate covoarele, ştergarele, feţele de pernă, ori feţele de masă pregătite cu drag ţes şi năzuinţe, dorinţe şi speranţe pentru o viaţă bună. Toate aceste ţesături ce fac parte din zestrea pe care o primesc de la părinţi sunt expuse în spaţiul festiv al caselor ţărăneşti, adică în „odaia dinainte”, „camera curată”, „casa bună”, camera mare”, „casa de parade”, ori, cum i se spune în ultima perioadă, „camera îmbrăcată ţărăneşte”.
Vorbind cu femeile din Maramureş despre obiectele pe care ele însele le-au creat, ori pe care le-au moştenit în familie, am aflat mai multe întâmplări relevante din viaţa interlocutoarelor mele. Am înregistrat amintiri despre momente păstrate vii în memoria lor tocmai datorită ţesăturilor pe care mi le arătau. Iar din dialogul pe care l-am purtat cu ele, vorbind despre ţesături, am înţeles cum funcţionează comunităţile însele: care sunt normele culturale pe care oamenii le respectă şi cum sunt ele reflectate în obiectele tradiţionale.
Vă invit să vă spun povestea ţesăturilor din mai multe case maramureşene în care am avut privilegiul să intru. Şi, în consecinţă, să vă fac cunoştinţă cu persoanele care le-au creat şi care le folosesc, gazde bune şi primitoare, dar mai ales dornice de povestit. În fond, viaţa oamenilor poate fi desluşită prin obiecte dacă ştim să le privim, dar şi să le ascultăm poveştile rostite de cei care le au în preajma lor.
Iar în Maramureş, obiectele sunt partenerii sociali ai oamenilor, sunt acei „agenţi secundari” ai interacţiunilor sociale (cum spunea antropologul Alfred Gell), care intră în dialog cu persoanele şi le oferă o ancoră identitară importantă. Oamenii folosesc acest reper pe care îl dau artefactele, în viaţa de zi cu zi, în relaţie unii cu alţii, dar şi cu străinii de comunitate.
O parte din aceste istorisiri regăsite în covoare le-am cuprins şi în cartea mea „Ţesând poveşti. Istorii de viaţă în camera bună maramureşeană”, care a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, în acest an.”
𝐈𝐧𝐟𝐨 & 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐚 ➡️
https://bit.ly/4pBckWK
𝐃𝐚𝐭𝐚: 𝟏𝟔 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓
𝐎𝐫𝐚: 𝟏𝟗:𝟎𝟎
𝐍𝐮𝐦ă𝐫 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞: 𝟏
𝐂𝐨𝐬𝐭: 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢
𝐋𝐨𝐜: 𝐁𝐝. 𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝐧𝐫. 𝟕𝟖, 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐇𝐞𝐧𝐫𝐢 𝐂𝐢𝐡𝐨𝐬𝐤𝐢
You may also like the following events from Fundatia Calea Victoriei:
Also check out other
Arts events in Bucharest,
Literary Art events in Bucharest.
